Bălăcenii sunt recunoscuţi şi pentru că au iniţiat sistemul juridic românesc, iar eforturile lor au dat naştere primului Cod Civil, Penal şi Regulamentului Organic.

​

Jurişti nu prea erau în ţară în acele timpuri, aşa că oricine se întorcea de afara cu o diplomă în drept avea, cum se spune, viitorul asigurat. Graţie acestor studii pe care se axează şi pe care le completează la Paris, fraţii Bălăceanu ajung cei mai de seamă jurişti ai ţării.

Iancu Bălăceanu a luat parte, împreună cu fraţii săi, Ştefan şi Costache, la redactarea „Legiuirei lui Caragea“, care s-a aplicat în 1818, fiind prima reglementare juridică modernă din Ţara Românească.

 

Apoi a lucrat ca magistrat la Divanul Civil şi la Curtea de apel şi Comerţ.

 

Dar Ştefan şi Costache Bălăceanu au fost şi mai combativi – s-au implicat puternic în viaţa politică, au candidat la Domnie în 1842 , şi au lucrat la redactarea Regulamentului Organic, apoi la Codurile civil, penal şi comercial.

​

La 10 martie 1831 s-a deschis la București Extraordinara Obștească Adunare de Revizie din Țara Românească, în vederea adoptării Regulamentului organic, sub președinția lui Pavel Kiseleff.

 

Din Divanul Judecătoresc faceau parte marele logofat Iordache Golescu, alături de C. Bălăceanu, Mihail Ghica, Barbu Văcărescu, Mihai Racoviță, Filip Lenș ș. a.

​

Perioada regulamentară s-a remarcat prin unele înfăptuiri în domeniul organizării administrației de stat, cu consecințe pozitive.

​

Tot in 1831 a fost alcătuit Sfatul administrativ extraordinar al Țării Românești, de fapt un consiliu de miniștri, sub președinția banului Grigore Brâncoveanu, din care au mai făcut parte, Iordache Golescu, mare logofăt al Dreptății (Ministru de Justiție), Ștefan Bălăceanu la "pricinile bisericești", Al. Ghica, spătar, Barbu Știrbey, secretar de stat.

​

Banul Constantin (VII) Bălăceanu a fost Ministrul Justiţiei în Ţara Românească (1854-1858).

​